Președintele finlandez Sauli Niinisto (foto) anunță posibilitatea expulzării prezenței diplomatice ruse de pe Insula Aland, teritoriu național, unde Rusia a impus respectarea unui regim de demilitarizare încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Bloomberg. Arhipelagul se află în inima Mării Baltice, exact la mijlocul distanței dintre Finlanda și Suedia, care este ca și membru NATO, în urma deciziei Turciei și Ungariei de a nu mai bloca accesul ultimei țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică. Conform lui Sauli Niinisto misiunea diplomatică a Rusiei din Mariehamn, capitala insulei principale, este alcătuită, practic, doar „dintr-un consul și soția sa”.
Anunțul președintelui finlandez Niinisto vine după ce Rusia a anunțat săptămâna trecută că închide consulatul finlandez din Sankt Petersburg, măsură care a venit după ce anterior autoritățile de la Moscova au înghețat fondurile tuturor misiunilor diplomatice finlandeze aflate pe teritoriul rus. După aderarea la Alianță a țărilor baltice, Estonia, Letonia, Lituania, și ulterior Finlanda și Suedia, Rusia mai are acces la Lacul NATO doar prin Sankt Petersburg și enclava Kaliningrad (Koningsberg), Prusia Orientală, înconjurată de Polonia. Tot NATO.
Guvernul de la Helsinki a promis măsuri de retorsiune după închiderea forțată a reprezentanței diplomatice din Sankt Petersburg, semnalând că ar putea ordona la rândul său măsuri împotriva consulatului rusesc din Turku, oraș aflat în sud-vestul țării.
Însă indignarea opiniei publice finlandeze s-a îndreptat spre prezența diplomatică rusă de pe Insula Aland, cea mai mare din arhipelagul cu același nume care se află într-o poziție strategică în Marea Baltică și unde Rusia comunistă a impus un regim de demilitarizare după încheierea Războiului de iarnă (noiembrie 1939-martie 1940), conflictul declanșat de Iosif Stalin împotriva Finlandei în primele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial.
Mulți finlandezi au ajuns să se întrebe acum, după ultimele dispute diplomatice dintre Helsinki și Moscova, de ce Rusiei ar trebui să i se permită o prezență diplomatică prin care să monitorizeze respectarea demilitarizării unui teritoriu ce aparține unei țări membre a NATO.
Întrebat de jurnaliștii de la Bloomberg despre posibilitatea închiderii consulatului rusesc de pe Insulele Aland, aflat în localitatea Mariehamn, președintele Sauli Niinisto a declarat că măsura este analizată, dar că deocamdată nu s-a luat o decizie.
„Vom vedea”, a spus el, încercând însă să tempereze furia publică din Finlanda la adresa prezenței rusești aici. El a descris misiunea diplomatică a Rusiei din Mariehamn ca fiind alcătuită practic doar „dintr-un consul și soția sa”.
Consulatul rusesc din Marienhaim a fost vandalizat la începutul lunii mai, gest care a stârnit furia Moscovei și despre care unele surse diplomatice afirmă că ar sta la baza măsurilor luate de ministerul condus de Serghei Lavrov împotriva reprezentanțelor finlandeze de pe teritoriul Rusiei.
Niinisto a vorbit în interviul acordat jurnaliștilor de la Bloomberg și despre decizia Turciei de a renunța la obiecțiile față de intrarea Suediei în NATO, afirmând că după ce și vecina sa nordică va fi admisă în alianță „Marea Baltică va fi pașnică”.
„Este o garanție a păcii pentru țările din jurul Mării Baltice. Asta e ideea”, a subliniat el.
Finlanda a devenit oficial al 31-lea stat membru al NATO în data de 4 aprilie a acestui an, după ce guvernul președintelui Recep Erdogan a renunțat mai rapid la obiecțiile față de intrarea sa în alianță decât în cazul Suediei.
Ambele țări nordice au renunțat la neutralitatea lor istorică după ce Rusia a atacat Ucraina anul trecut, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.